Terapia prin meditatie-Capitolul 14-Cele patru creiere (IV)-Neocortexul si meditatia

Stefan Pusca: Ce terapii practic si cu ce rezultate? Click aici. * Contact: Programari terapie. Click aici.

***
 Terapia prin meditatie
Sanatate si echilibru emotional
prin exercitii simple de relaxare, respiratie si constienta de sine
***
-Fragmente din noua mea carte in curs de publicare-
 
Capitolul 14
     Poveste: Mark, sotul unei prietene din Romania, era inginer foarte apreciat intr-o mare firma din Londra. Pe masura ce devenea mai vechi in firma, era si din ce in ce mai solicitat de catre colegi cu diverse probleme de serviciu. Mark intra din ce in ce mai des in criza de timp. Deseori, atunci cand se afla in sedinte sau conversatii cu colegii sai de serviciu isi reprima nevoia de a merge la toaleta. Dupa cativa ani a ajuns sa urineze doar de doua ori pe zi. Cu catva timp in urma, simtind ca este foarte surmenat si-a luat un concediu de o luna, in care a plecat sa viziteze insulele Caraibe. Acolo a descoperit ca nu mai putea sa urineze. Speriindu-se ingrozitor si-a intrerupt concediul si s-a intors la Londra. Acolo a facut toate investigatiile medicale posibile si a fost nevoie sa foloseasca un procedeu numit cateterizare (introducerea unei sonde) ori ce cate ori avea nevoie sa urineze.
     Ajuns in Romania intr-un weekend mi-a povestit despre situatia lui. L-am invatat sa practice un tip special de meditatie care se adreseaza neocortexului si astazi, dupa mai bine de un an, reuseste sa urineze normal. Revenirea sa s-a produs treptat, in mai mult de 10 luni. Prima jumatatea a acestei perioade a fost destul de descuranjanta pentru el, fiindca efectul practicii meditatiei a fost destul de lent la inceput. Neavand insa alta solutie, Mark a invatat sa persevereze si a reusit.
***
     “Cel de-al treilea creier”, neocortexul, este cea mai recenta si cea mai evoluata parte a creierului nostru si constituie cam 3 sferturi din volumul creierului. El are 2-4 mm grosime si sase straturi.  Neocortexul este o parte a cortexului cerebral, impreuna cu arhicortexul si paleocortexul (care sunt partile corticale ale creierului maimfer). El este alcatuit din materie cenusie care inconjoara materia alba a cerebelului. Pe partea sa exterioara sunt circumvolutiunile care ii maresc in mod considerabil suprafata. Una din cele mai importante intrebari la care raspunde neocortexul este: “ce am de invatat din asta?”.  
     Neocortexul a evoluat cu circa 55-25 milioane de ani in urma, in eocen si oligocen (in prima epoca a Paleogenului). Perioada respectiva a foat una de mari schimbari climatice, marcata de extinctia multor specii, in special marine; intr-un cuvant a fost o perioada de mari provocari pentru viata pe Pamant. Se pare insa ca acolo unde au fost provocarile, specia umana a reusit sa se adapteze, sa vada oportunitatile care au aparut si sa raspunda cu bine la ele.
     Neocortexul raspunde de vorbire, logica si scriere, perceptie senzoriala, generarea comenizilor motoare, gandire spatiala, gandire constienta, luarea unor decizii, posibilitatea de a gandi despre viitor si a il planifica, etc. De asemenea contine zone care pot procesa informatia legata de simturi, cum ar fi: simtul tactil, temperatura aerului, expresiile faciale, tonul vocii.
     Neocortexul opereaza la nivel constient si este dominant atunci cand suntem activi si in pozitie bipeda sau verticala.
     Cele trei straturi ale creierului sunt interconectate printr-o retea ampla de nervi. Creierul mamifer si neocortexul se influenteaza reciproc, facand legaturi intre emotii, amintiri, gandire si actiuni si constituie baza personalitatii individuale.
     Studiile stiintifice din ultimii ani arata ca in urma practicii meditatiei se produce o crestere a grosimii stratului de materie cenusie in creier, atat pentru persoanele sanatoase, cat si pentru cei care sufera de boli neuro-degenerative. (1)
     Cele trei creiere intra deseori in competitie pentru a lua decizii in probleme de viata. In multe cazuri decizia finala nu apartine neocortexului ci poate apartine creirului reptilian-mult mai rapid in procesarea informatiei-sau chiar celui maimfer. Cateodata decizia finala pe care o luam este o combinatie a raspunsurilor date de cele trei creiere, in care mintea subconstienta are un rol major. Psihologii considera ca noi suntem constienti in proportie de maxim 15% de motivatiile si comportamentele noastre iar in rest suntem directionati de catre subconstient (de multe ori prin prisma experientelor si emotiilor similare din trecut).
    Neocortexul este arhitectul controlului si constientei in mintea noastra. Posibilitatea de control pe care ne-o da acesta poate fi cateodata nociva, cum ar fi in cazul reprimarilor. Iata un exemplu simplu in acest sens: plansul este un comportament care ne permite descarcarea tensiunilor nervoase insa el nu este acceptabil social in multe situatii, in ziua de azi. De aceea am invatat sa ni-l suprimam, ceea ce poate duce la blocaje emotionale.
      Un lucru foarte important legat de neocortex este urmatorul: unul din mecanismele noastre de aparare este gandirea discursiva. Mai exact este vorba de acel dialog interior pe care il purtam tot timpul cu noi insine.
      Iata un exemplu: ne asezam la masa si luam in mana furculita cea noua cu care trebuie sa mancam. Imaginea furculitei ne aminteste ca am vazut una asemanatoare la vecina noastra al carei sot are o masina neagra foarte eleganta. Apoi ne gandim ca masina noastra are deja aproape doi ani de cand nu i-am mai facut verificarea tehnica si trebuie sa o ducem la service. La service-ul auto insa este inchis lunea si azi e luni…si tot asa continua gandurile noastre, fara sfarsit si aparent fara niciun rost. Ele se refera, de regula, fie la trecut, fie la viitor. Mai exact mintea noastra incearca sa reanalizeze, pe baza unui mecanism de asociatii, daca anumite evenimente din trecutul nostru ar putea produce amenintari in viitor.
     Atunci cand incepem sa meditam, primul lucru pe care il observam este acest suvoi neintrerupt de ganduri, care pare foarte greu de intrerupt. Din acest punct de vedere: cea mai buna tehnica de meditatie care se adreseaza neocortexului este cea cunscuta sub numele de meditatie pe mantre. “Mantra” este un cuvant provenit din limba sanscrita, care inseamna, in contextul nostru “a lega mintea: sau “a stabiliza mintea”. Meditatia pe mantre presupune repetarea cu voce tare, in soapta sau in gand a unui cuvant sau a unei secvente de cuvinte care pot avea (conform textelor maestrilor de meditatie din vechime, inclusiv rol terapeutic). Tehnica respectiva linisteste foarte bine gandirea discursiva si duce mintea in stari de calm profunde, atunci cand este combinata si cu tehnici de respiratie.
     O observatie finala pe care o putem face la sfarsitul capitolelelor referitoare la creierul uman este ca, in general, tehnici de meditatie diferite produc rezultate diferite asupra creierului (conform studiilor stiintifice). Atunci cand o tehnica se adreseaza atat creierului reptilian, celui mamifer si neocortexului ea poate produce rezultate mai profunde. Vom vedea insa mai departe ca pot exista si tehnci care sa mareasca si mai mult eficienta meditatiei.
Un articol de Stefan Pusca
Daca doriti sa cititi si alte capitole, click aici.
Referinte:
  1. J Alzheimers Dis. 2017;56(1):275-286. doi: 10.3233/JAD-160899, The Effects of Meditation on Grey Matter Atrophy and Neurodegeneration: A Systematic Review, Last N, Tufts E, Auger LE.
    [jetpack_subscription_form title=” ” subscribe_text=”***Pentru a primi pe e-mail inregistrari cu meditatii ghidate si anunturi despre cursurile pe care le sustin va puteti abona la newsletter mai jos:” subscribe_button=”Subscribe” show_subscribers_total=”1″]

Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.