Stefan Pusca: Ce terapii practic si cu ce rezultate? Click aici. * Contact: Programari terapie. Click aici.
***
Terapia prin meditatie
Sanatate si echilibru emotional
prin exercitii simple de relaxare, respiratie si constienta de sine
***
-Fragmente din noua mea carte in curs de publicare-
Capitolul 8
Povestea lui Andrei: Andrei are varsta de 47 de ani si lucreaza in aviatie. Acum mai bine de 20 de ani a trecut printr-un incident serios cu avionul. Zbura cu un avion utilitar al carui motor s-a defectat si pilotul a trebuit sa aterizeze fortat. Andrei a scapat cu bine, doar cu o luxatie si cateva rani usoare, desi avionul a fost grav avariat. In urma acelui incident a considerat ca a trecut cu bine prin cea mai periculoasa situatie din viata sa si a jurat ca niciodata nu se va mai teme sau speria fara rost indiferent de situatie. Astazi este un om foarte calm (spune ca asa s-a invatat sa fie dupa incidentul cu avionul!) si foarte sanatos. Considera ca exista o legatura foarte clara intre faptul ca este foarte linistit si starea sa excelenta de sanatate. Medicul care ii face testele anuale necesare pentru avizele de zbor spune ca Andrei are un tonus vagal foarte bun si ca asta contribuie la echilibrul organismului sau. Vom vedea in capitolele urmatoare ce inseamna exact acest lucru.
***
Pentru a intelege de ce ar putea exista o legatura intre psihicul si starea de sanatate a lui Andrei va propun sa intelegem pentru inceput cum functioneaza sistemul nostru nervos (si vom face acest lucru tot din punctul de vedere al atavismelor-comportamentelor mostenite de la stramosii nostrii). Acesta are doua parti principale: una din ele ne “accelereaza” (sistemul nervos simpatic) si cealalta ne “relaxeaza” (sistemul nervos parasimpatic).
Sistemul nervos simpatic activeaza reactia noastra de tip “ataca sau fugi” si la fel a facut pentru nenumarate generatii de oameni care au trait in urma noastra. Atunci cand ei erau atacati de catre animalele salbatice sau de catre membrii unui trib vecin, sistemul lor nervos simpatic trebuia sa se activeze rapid si sa le poata da decizia, energia si concentrarea necesare pentru a putea ii faca sa se apere sau sa fuga.
Acea parte a creierului care se numeste astazi “amigdala” detecta amenintarea si trebuia sa stimuleze hipotalamusul, care, mai apoi secreta hormoni care urmau sa activeze glanda pituitara. Aceasta, la randul ei, elibera hormoni care determinau glandele suprarenale sa secrete adrenalina si alti hormoni care determinau inima sa bata mai rapid si cresteau ritmul respirator, precum si nivelul de cortizol din organism.
Stimularea sistemului nervos ajuta la alimentarea mai buna cu sange a muschilor, reducand temporar alimentarea cu sange a tubului digestiv pe durata cat amenintarea era activa. Si in ziua de astazi, atunci cand suntem stresati, putem avea probleme legate de digestie (datorita deficitului de energie creat de redirectionarea energiei dinspre tubul digestiv inspre creier, muschi…etc.). Mecanismele noastre de mobilizare a organismului nu au evoluat in mod semnificativ fata de cele ale stramosilor nostrii.
In cazul reactiei de stres, sub actiunea sistemului nervos simpatic, sangele nostru devine mai “gros” datorita secretiei unor factori de coagulare. Reactia aceasta este tot o mostenire de la stramosii nostrii, care aveau nevoie sa nu sangereze prea mult daca erau raniti.
Sub actiunea stresului, capacitatea noastra de concentrare asupra amenintarilor si a evenimentelor potential negative creste, adesea amintirea acestora imprimandu-se pentru tot restul vietilor noastre.
Astazi organismele noastre reactioneza in acelasi fel la orice semnale care pot parea amenintatoare din mediul inconjurator, inclusiv din cel social. Stresul pe care il resimtim poate proveni si din modul in care noi percepem evenimentele, nu doar din amenintari reale. Si noi suntem cu siguranta supusi la situatii stresante aproape tot timpul.
Pentru multe persoane, stimuli cum ar fi: anumite lucruri legate de relatiile lor sociale sau de familie, mersul cu masina cu o viteza prea mare, urmarirea unei emisiuni de stiri la TV, ascultarea muzicii la un volum crescut sau a unui prieten care se plange referitor la viata sa, consumarea unor alimente prea condimentate…etc pot declansa reactia SNS care duce la stres, stari anxioase sau atacuri de panica. Civilizatia noastra este o civilizatie a oamenilor stresati, cu SNS mult prea activat, in mod constant.
Ca rezultat al stresului cronic, nivelele de cortizol (hormonul stresului) din organismul nostru sunt in mod constant crescute, ceea ce duce la cresterea tensiunii arteriale, insomnii, crestere in greutate in special in jurul abodmenului (chiar atunci cand mancam sanatos si facem in mod regulat exercitii fizice), cresterea frecventei racelilor, dureri de spate in zona lombara si cervicala, scaderea apetitiului sexual, probleme legate de sistemul digestiv, dorinta de a consuma alimente nesanatoase…etc.
In timp ce o crestere scurta a nivelului de cortizol poate sa ne imbunatateasca claritatea mentala si concentrarea, atunci cand acesta este crescut in mod cronic functionarea creierului nostru este prejudiciata, memoria, sistemul nostru imunitar si multe alte functii ale organismului au de suferit.
Sistemul nervos parasimpatic (SNP) actioneaza in directia opusa fata de SNS. SNP activeaza o reactie a organismului nostru care se cheama: “odihneste-te si digera!”. Ramura sa principala este nervul vag, unul dintre cei 12 nervi cranieni. Este cel mai intins dintre acestia si se desfasoara de la creier pana catre toate organele principale ale corpului, incluzand: inima, esofagul, plamanii…etc. Nervul vag este o parte a ceea ce se cheama “sistemul nervos involuntar” care regleaza tot ce tine de procesele inconstiente ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac si digestia.
Iata cateva lucuri pe care le realizeaza nervul vag, conform studiilor stiiintifice: poate preveni inflamatia in organism, ne poate ajuta sa avem o memorie mai buna, ne poate initia raspunsul de relaxare al corpului (ii da acestuia semnalul sa se linisteasca prin intermediul unui neurotransmitator numit “acetilcolina”), ne poate ajuta sa ne revenim astfel mai usor dupa stres, rani sau boli, face legatura intre creierul nostru si sistemul nervos al intestinelor (sistemul nervos enteric), ajuta la buna functionare a rinichilor si veizicii urinare, regleaza nivelul de zahar in sange, ajuta la obtinerea unei stari emotionale mai bune, ne poate ajuta sa scapam de migrene, etc.
Studiile stiintifice mai arata ca, atunci cand nervul vag are un tonus scazut, aceasta poate da nastere la probleme cardiace, depresie, diabet, sindromul oboselii cronice, probleme cognitive, boli autoimune-artrita reumatoida, endometrioza, inflamarea intestinelor, tiroida autoimuna, lupus…etc.
Cu alte cuvinte, sistemul nervos parasimpatic si ramura sa principala-nervul vag-ar putea, daca ar fi suficient de bine si constant activat, sa ne ajute sa ne rezolvam toate problemele noastre dobandite ca urmare a stresului cum ar fi: scaderea nivelului de anxietate, o minte mai calma si mai clara, scaderea nivelului de inflamatie in organism, rezolvarea mai usoara a multor dezechilibre ale organismului, obtinerea unor performante mai bune in viata in general, etc.
Un sistem nervos parasimpatic care functioneaza bine ne poate ajuta, in multe situatii, sa ne vindecam. Vom vedea in continuare cum se poate realiza acest lucru. Putem acum sa intelegem acum de ce Andrei, despre care povesteam mai devreme, avand un tonus vagal bun este si foarte sanatos. Vom discuta, in continuare, cateva lucruri despre principala componenta a SNP si anume: nervul vag.
Un articol de Stefan Pusca
Daca doriti sa cititi si alte capitole, click aici.
[jetpack_subscription_form title=” ” subscribe_text=”***Pentru a primi pe e-mail inregistrari cu meditatii ghidate si anunturi despre cursurile pe care le sustin va puteti abona la newsletter mai jos:” subscribe_button=”Subscribe” show_subscribers_total=”1″]
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.